marți, 20 iulie 2010
joi, 17 septembrie 2009
Anecdote cu doctori
Azi mi-am inceput ziua la 5jumate dimineata.
De ce? Pai la 6 venea o asistenta de la Puls sa-mi ia sange. Ca domnu' doctor de familie nu mai avea trimiteri de analize gratis. Si am apelat la un serviciu contra cost, dar care venea si la tine acasa. Kinda fancy, huh? Faza e ca eu una nu tin minte sa-mi mai fi recoltat sange pana acum. Nici mami. Inainte faceam urat la injectii, dar de cand cu tratamentul de acum 2 ani parca nu mai sunt asa rele, mai ales injectiile facute de tati. Acum n-a fost tati aici sa-mi ia sange, dar a fost o domnisoara asistenta draguta. A intrat in casa frumusel, insotita de sofer si a inceput sa se pregateasca. Pareau extrem de fresh, de parca era mijlocul zilei. Nenea soferul scria chitante - tot timpul a scris chitante.Mi-a dat si un card de fidelitate... :)) Asistenta imi arata acul: "Uite, e sigilat". Da, si mare si gros!
Imi zice sa stau intinsa, eu nu, ca nu-i nevoie. Palpeaza, tamponeaza si pac! Spre deosebire de Kretz, la mine a fost mai usor :)) Dar si mai putin amuzant. N-am putut sa ma uit cand acul mi-a strapuns pielea, dar m-am uitat apoi... Cand se umpleau eprubetele de sange. Era hipnotizant...sangele avea o culoara asa interesanta. Bine, ca efectul ala hipnotizant se datora si faptului ca ma luase cu ameteala :)) Dar eu sa nu stau intinsa, nuu.
Apoi gata, asta a fost tot. Ma rog, bratul mi-a amortit complet, era nefolositor si ma mai si durea rau. Dar mi-a pus un bandaj dragut. Aveam dovada c-am supravietuit! :))
Apoi am mers catre Spitalul Universitar, iar. Cu Kretz :) Aveam programare... Pt. alte analize. Trebuia sa beau 1 litru de apa inainte. Asa ca pana acolo am tot dat pe gat apa... Ne gandeam noi, mi-ar fi fost mai usor cu bere :)) Ajung la cabinet... iese asistenta de acolo... "Cine urmeaza?" Ii arat chitanta frumos... "Da' de ce bei?! Nu trebuie sa bei! Fugi repede la toaleta!!"
Inutil sa-i explic ca doctora mi-a spus sa fac asa. Am oftat indelung si, pe ritmul rasului lui Kretz, am fugit la toaleta, ca nah. Apoi ma asez la loc la coada. Urmez eu. Intru... un nenea doctor strain, cu accent taaare ciudat, ma indruma dupa paravan... si...imi cere sa-mi dau jos pantalonii. Am incremenit cateva secunde, cu o fata de :| Apoi il intreb de ce... "Pai cum altfel vrei sa facem ecografia?!" Aaaa, sa explic - ecografie transabdominala - pt. analizele la endocrinologie. Adica la fel ca alea pt. viitoarele mamici. Pune gel pe burtica, pune aparatul si se uita pe ecran, sa vada ca-i totul in regula inside. Pantalonii raman pe mine. Ii zic si lui astea. Se uita la mine patrat... "Pai, pe chitanta scrie altceva", zice tanti asistenta. Ma uit si eu pe chitanta, intr-adevar, la ce scria pe chitanta era nevoie de ce vroiau sa-mi faca =)) Plus ca pe chitanta era scris numele de 'Radulescu Emilian', apoi taiat si scris numele meu. Scuze fata de respectivul Emilian, dar ce sa caute el la o ecografie?!
Ma rog, incepe abrambureala aia de vai, doamnele astea de la receptie, dar vai si tu trebuia sa intrebi, dar vai, du-te sa bei apa. .... .... Ma scuzi, ce?! "Da, draga, un litru de apa. Hai, fuguta!" Ma simteam genial, pluteam, eram in extaz. Intai de ce bei, apoi hai si bea! Se duce Kretz -razand- si imi ia alta sticla de apa. Ei i s-a parut amuzanta situatia si mai ales ca eu trebuia sa beau. Iesea din cabinet din cand in cand asistenta sa se asigura ca beau... si incepea: "Hai, bea tot, bea bea bea!" Brain stie care-i faza =)))) Toti ceilalti pacienti radeau de mine... era funny intr-adevar, dar pe moment burtica mea se revolta cumplit. In cosul de langa noi erau 3 sticle de juma de litru, toate ale mele. Mai aveam inca una in mana. Brain si Kretz inteleg cata oroare a fost pe capul meu :))
In fine, totul s-a rezolvat frumos apoi... Desi cabinetul respectiv parca era lounge. Intrau alti doctori dupa pofta, se asezau la masa, ba mai si mancau unii, vorbeau despre planuri de film, chestii de genu :))
Partea buna e ca n-am ce credeau ca am. Partea proasta e ca inca nu stiu ce am. Trebuie sa astept alte analize. Ugh. Macar doctorii sunt amuzanti :))
In fine, dupa asta am fost cu Kretz la oftalmolog. Distractie mare si acolo, ca i-au pus picaturi si nu mai vedea. Si ea murea de ras. Putea sa vada motorul care statea la stop la intersectie, dar nu ma putea vedea pe mine, desi stateam langa ea, pe banca, in fata spitalului :)) Era draguta :))
Apoi alta programare pt. ea... programare pt. care am asteptat o ora si ceva, cred, pt. ca doctora intarzia. Eu cred ca am atipit pe scaun de vreo cateva ori. Ea inca se hizlea de vederea ei incetosata. E bine la spital, acolo, ai unde sa stai, sunt scaune destule, ai si mancare si apa de la automate d-alea, ai si televizor pe desene animate daca vrei... sa tot stai :))
Eh, macar doctorii sunt amuzanti si buni.
joi, 10 septembrie 2009
Nu stiu ce titlu sa-i dau
Ce am strans so far, sunt astea (thank Stumble)(ce am gasit ca fiind atribuit cuiva am mentionat si eu):
I tried sniffing Coke once, but the ice cubes froze the end of my nose.
When I'm not in my right mind, my left mind gets pretty crowded.
If someone with multiple personalities threatens to kill himself, is it
considered a hostage situation?
If you yelled at your plants instead of talking to them, would they still grow?
Only to be troubled and insecure?
When you choke a smurf, what color does it turn?
I am a chemical reaction and proud of it!
It's not the end of the world, but you can see it from there!
Some of you can't help it that you're ugly, I can't help it that I'm sarcastic. Deal with it.
What happens when you get punched in the medulla oblongata? You die.
"Do you think the comprehension fairy will hit you on the head with her wand?"
Votre vie est un échec. Veuiller presser le bouton Reset.
Don't forget, young man. Today was yestarday's tomorrow...
"I wish to live until 150 years old but the day I die, I wish it to be with a cigarette in one hand and a glass of whiskey in the other." Ava Gardner
"Not everyone is lucky enough to understand how delicious it is to suffer." Katharine Hepburn
"Always be a first rate version of yourself." Audrey Hepburn
"I think it pisses God off if you walk by the color purple in a field somewhere and don't notice it." Alice Walker
"Beneath the make-up and behind the mask I am just a girl who wishes for the world." Marilyn Monroe
We don't have time to be romantic anymore.
"Pardon me, my friends, I have ventured to paint my happiness on the wall." Nietzsche
I've always thought my flowers had souls.
Life's no fun without a good scare!
Ask me no questions, I will tell you no lies.
Oh, glorious world, I am alive yet another day!
Come trouble, but come alone (trouble never comes alone)!
Septembrie aduce vesti interesante, doar ca nu intr-un sens bun.
September is doing this to me!
marți, 1 septembrie 2009
OMG They Speak French Here! Pt.5
Plus ca, urma sa mergem la Versailles. Am asteptat cu nerabdare momentul cand voi pasi in palatul in care a locuit Marie Antoinette (yes, I have a thing for her). Am tot capiat-o pe Brain cu asta.
Ne-am urcat in trenul spre Versailles -care e de fapt a small little town on its own, nu stiam- si am mers catre palat. Ma rog, mici probleme de directie la un moment dat, dar nimic ce o harta nu poate rezolva :))
Mic detaliu de la poarta de la intrare.
The Famous Hall Of Mirrors. Care a fost cam naspa, fiind prea multi oameni inauntru, nu putea fi admirata in all its glory.
Mic detaliu de pe patul reginei, din camera ei. Se vede usor "M"-ul brodat pe tablia patului.
Iar asta e usa secreta prin care a scapat de revolutionari.
In cele din urma am ajuns si in gradini. Care sunt superbe. Muzica specifica perioadei se auzea din difuzoare, lumea era vesela, the sun was shining and the birds were singing - cam asa era atmosfera p-acolo. Literally wow.
Ne-am decis sa stam pe iarba, fumusel, sa papam, sa ne hidratam, sa mai atipim asa frumos sub soarele care ne incalzea incet... taaaare bine fu!
Dar pana una alta, au venit lebedele. Care erau atrase de mancare... apoi de iarba pe care o aruncam noi in apa. Erau atat de hamesite... incat la un moment dat mi-a fost frica sa mai stau cu picioarele langa ele, sa nu ma ciupeasca, ca stiu ca doare :D La Brain s-a repezit una...noroc ca avea Conversii si n-a apucat sa ciugileasca decat un pic de siret :))
Brain, giving peace, from a cool tree, gen.
Uite, poza pt. mamiiiii... :|
Cam asta e camera ei, din Trianonul Mare... yep, lots of pink!
Asta e palatul mic, Trianonul Micut... care e tare micut.
Detaliul acesta de pe un perete mi s-a parut interesant...
Si, va rog.... buda lor, vazuta prin geam de protectie! Electricity not included.
Apoi am fost sa ne mai plimbam prin gradina ei... cute place :)
Si asta-i templul lui Cupidon, eeh eeh :))
sâmbătă, 29 august 2009
OMG They Speak French Here! Pt.2
(26.08.2009)
Ziua 2
Zi de vizitat. First up: Notre Dame. L-am gasit cam cu greu asa, ne-am incurcat noi nitel :)) Am facut si cateva popasuri pe la magazinele cu suveniruri… Lots of chestii kitchoase, dar si interesante unele. Francezii sunt cam enervanti, se lovesc de tine, intra in tine asa aiurea si nici nu se sinchisesc sa se scuze. Of. Iar la treceri, doamne, ce m-au enervat! Treceau aiurea pe rosu, nu se uitau deloc…si se vedea clar ca noi suntem turiste, pentru ca eram singurele care stateam pana sa se faca verde.
Anyway, in Notre Dame e genial! Superb! Merita vizitat clar. N-am mai urcat si in turn, pt. ca acolo costa… si noi eram studente romance in vizita la Paris, ce naiba!
Apoi am mers pe jos, de-a lungul Senei, pana la Luvru. Sa intram in Luvru clar n-am vrut. Ce sa vedem noi niste tablouri aiurea? Am ramas pe afara, langa piramida… Si ne-am bagat picioarele in Luvru. La propriu. In jurul piramidei se afla o mini-apa-gen si lumea se racorea cu picioarele in ea. Asa ca hop si noi. Si ce refreshing a fooooost! :D
Apoi prin gardinile Tuileres, de langa Luvru. Frumoase. Un fel de Herastrau mult mai ingrijit. Insa ca Izvorul la fel de liber, in ceea ce priveste sezutul pe iarba. Then Place de la Concorde. Apoi am facut pe jos Champs-Elysees-ul. E criminal acolo! Multe magazine faineeee, dar incredibil de scumpe. Am pierdut atata vreme prin ele incat n-am mai avut timp si de arcul lor de triumf. Asa ca ne-am dus direct la turn.
Eh…la turn… Desteptele de noi ne-am asezat la coada cea mai mica. Deh! Coada cea mai mica era pentru urcat pe scari. The horror of it all!!!
Scarile erau cam abrupte, era stramt inauntru, scary si foarte mult de urcat. Eu am cam avut un atac de panica, Brain nu era nici ea mai bine… asa ca de la nivelul unu am luat liftul. Dar mai sus de nivelul doi nu ne-am incumetat … desi eu eram ferm convinsa ca voi urca pana sus de tot :))
E intr-adevar ca lumea vederea de acolo… daca n-ai frica de intaltimi, that is :))
A, si pe iarba din fata turnului isi sarbatoreau ziua niste francezi. Cu sampanie, picnic in toata regula, muzica, veselie. Galagie. Tare galagiosi francezii astia! Dar amuzanti.
Clima lor e super ciudata. Mori de frig dimineata... dar dupa 3 dupa-amiaza incepe sa fie caldura. Si seara e cald, e bine. Dar e clar mult mai frig ca la noi.
Si metroul lor e groaznic. Arata ca un personal urat si ingust, cu roti. Iar statiile sunt foarte aproape una de alta. Dar macar fiecare statie e diferita, ca design, in tema cu monumentul catre care te poti duce - daca e asa ceva, sau in tema cu ceva anume reprezentativ. Sunt cute.
Acum e seara. Turnul e luminat frumos. Macar nu mai sclipoceste acum :))





