Noaptea Alba a Institutelor Culturale

Incepusem post-ul asta la 10 dimineata. Dar mi-a fost prea somn ca sa-l mai termin, asa ca m-am dus sa dorm. Acum este 1jumate. M-a trezit Creierul, sa terminam cu articolul once and for all. Eram amandoua grumpy si pret de cateva minute am avut o conversatie la telefon de genul :
"bah, nu stiu, eu mor de somn"
"da, bah, stiu, si eu, dar hai sa get this over with!!"
Apoi we got it over with. Ea s-a dus back to sleep. Eu nu mai pot :)) So, let's begin...

Twas a busy, busy night. Noaptea Alba a Institutelor Culturale, mai precis. A treia editie, si mai precis.
Cum in celelalte 'nopti albe...' noi am pornit dupa 10 seara si n-am prea apucat sa vizitam cate ne-am propus si cum programul pe noaptea aceasta se arata a fi unul foarte incarcat, ne-am intalnit la 7pm, sa incepem devreme.
Primul stop, insa, nu facea parte din institute. Era vorba de Ambasada Americii, sa pay our respects to Michael Jackson, God rest his soul. Faza e ca pana acuma nu am realizat cum e cu dusul florilor la un makeshift shrine si plansul dupa cineva celebru, dar pe care nu l-ai cunoscut, nu am realizat ca all that is real...until now. A fost ceva, oricum.
Then we were off to Centrul Ceh. Eu, Creierul, Magda, Daliana, Tzontzo, Kretz si Sorin. I was leading the way, of course my horse, pt. ca stiam unde e :) La intrare, nimic unusual, nimic care sa ne pregateasca pt. ce era inauntru.
Faza e ca la Centrul Ceh se dadea ciocolata gratis. Si cum suntem inca in Romania, era ditai coada, evident. Studenti, adulti, old age people, toti se imbulzeau sa ia cioco gratis. Insa tzeapa, ni s-a spus ca avem voie doar o singura tableta. Eu iau doua, am crezut ca a doua era servetel, it was wrapped like one... Tzontzo si Sorin iau cata incape. Aparent, faza cu doar una, wasn't in. Evident ca noi, fetele, ne mai asezam again la coada, sa ne luam si noi ce ne cuvine :))
In incaperea alaturata erau proiectii de filme de animatie. Lumea care viziona filmele era infim mai mica versus lumea care se inghesuia la cioco.

Fiind mult prea multa aglomeratie we were out. Ne simteam bine, with a kick off with chocolate :D
Next up was British Council. Acolo aveam sa ne distram.
Pe drum insa, ne apuca ploaia. Si apocalipsa. Evident ca a plouat, doar eram eu in fusta si sandale :))

Ajungem noi in cele din urma la British Council, fleasca si cu chef de joaca. Obersvam cu stupoare ca toata lumea manca inghetata." De unde? Vrem si noi!" La intrare se afla un frigider de inghetata, de unde iti puteai lua ce vroiai. Si cat vroiai. O 'doamna' cu geanta mare si-a facut plinul chiar sub nasul nostru :))
In holul mare avea loc un experiment organizat de Fun Science. Doua studente foarte energetice arbitrau un grup de pusti, aratandu-le cum poti sa faci o fantana doar din otet, bicarbonat de sodiu si sapun lichid. Si alte minunatii. Pustii erau tare amuzati si spre marea mea uimire stiau foarte multe lucruri pe care probabil ca le stiam si eu la vremea mea - ce e aia un polimer, spre exemplu. Sorin a fost cooptat sa fie voluntar - sa toarne sapun lichid in recipientul pt. fantana. Apropo, Sorinee, ai turnat prea mult sapun, ca n-a iesit fantana intocmai :P
Insa eu vroiam sa inceapa concursul Wii. Bowling :D Mai aveam de asteptat jumate de ora, toate aceste evenimente fiind dupa orar.
Ne-am intors la inghetata, ne-am jucat putin cu cele 4 aparate foto pe care le aveam, ne-am tachinat si uite ca a trecut timpul. Pam-Pam! Primele pe lista eram noi, eu si Creierul. Erau 2 console in the room, deci se desfasurau 2 jocuri simultan, cu cate 2 jucatori. Of course I won. Dar, ca sa fiu fair, I do have Wii at home, Creierul nu, so, nah. Dar tot te-am batut, Irina! :D
Dupa alte cateva jocuri ale altora, eu ma aflam in fruntea clasamentului. Nu stiu daca se dadea vreun premiu, dar eu vroiam sa castig. Marea mea problema era un pusti de 1 metru care juca la consola cealalta. Avea cam 9 ani si 10 puncte ahead of me. It was like I was an elf and he was a dwarf. I wanted to win, but I got beat up by a kid. Stiu. N-am mai ramas sa vad ce si daca era vreun premiu pt. cel cu punctaj mare - mi-am luat jucariile si am plecat :))
Apoi we heard that there was an English teacher playing guitar, so we went to see him. Dintr-o incapere mica...in alta incapere mica. Eu, Kretz si Creierul am ramas afara. Ceilalti went in. Au iesit peste 2-3 minute, murind de ras. Aparent, inauntru era o 'doamna' care vroia liniste pt. domn' profesor. Ii tot "shhhh"-aia. Iar ei nu s-au putut abtine de la ras :))
Asa ca ne-am carat. Spre Institutul Cervantes. Aveau proiectie de filme. Pe drum, Kretz si Creierul se plictiseau teribil. Asa ca, ce sa fac desteptele de ele, s-au apucat sa cante "1 Elefant". Vroiau sa ajunga pana la 50. Deja la 15 noi disperam. La 25 am clacat. Degeaba tipai la ele sa inceteze, degeaba le gadilai, degeaba le acopereai gura sau le incurcai numaratoare, fetele erau determinate sa ma faca sa le omor! And I was thiiiiis close! Au terminat doar cand am ajuns la destinatie.
Doar caaaa... noi am ajuns prea tazriu pt. primul calup de filme, iar urmatorul incepea abia peste 2 ore. Ce sa facem, ce sa facem... Ne fataim noi nitel, apoi ne aducem aminte ca in drum spre Cervantes am trecut si pe langa Centrul Cultural al Republicii Ungare. Si ca aveau muzica nice acolo. Si mirosea a mancare. Asa ca hop si noi!
Nimerisem la programul de disco retro. Songs like Cotton Eyed Joe, Ti-am dat un inel, I love Rock'n'Roll sau I want to break free ne-au facut sa dansam aiurea si fara noima. Noi, ca Magda dansa bine. Singura ei concurenta era un mosulet la vreo 45-50 de ani :P Aveam si ciorba de potroace aici - gratis, yet again. Magda si Tzontzo au stat la coada sa-si ia. Cica a fost buna :)
Inauntru era si o expozitie "O mica bucatica de dictatura", with stuff like these:

Then the music stopped. Se terminase discoteca retro. Urma sa aiba loc un concert inauntru, dar noi n-aveam chef. Asa ca am pornit spre Universitate. Se sa intalneasca Sorin cu un prieten. Apoi Daliana si Tzontzo au plecat ca ei ii era frig. Apoi Sorin a plecat si el. Then Daliana and Tzontzo returned, doar ca sa plece Tzontzo de tot. And then there were 5...
Ce sa facem, ce sa facem? Era 3 jumate si noi trebuia sa ardem gazul pe undeva. S-a propus Club A, insa s-a refuzat vehement, nu era chef. S-a propus Suburbia, insa majoritatea a zis pas. S-a propus Revenge si s-a zis ok.
Eu n-am mai fost acolo. Dar nici c-am pierdut ceva. Mic, urat si ce Dumnezeului era muzica aia?! Magda era indignata, dar dansa totusi, mai mult ca sa nu adoarma. Fetele se bucurau de o bere sau un suc. Eu faceam nani. Pana la urma m-a luat Daliana sa mergem pana in Suburbia, sa fim si noi fericite :)) Ce tzeapa majora si acolo. Era in jur de 4... si era pustiu. Un nene tipa furios din difuzioare, 5 plete isi faceau treaba pe ring (a se citi dadeau din cap), alte 5 o ardeau dubios la bar si maxim alti 10 oameni in rest. Era pustiu, era dubios si era naspa. Ne intoarcem in Revenge, dezamagite. Back to sleep.
Totusi, ne-a luat un tip, de langa bar, care dormea pe un scaun, rezemat de un alt tip, semi-imbratisandu-l. Of, numai tipi d-astia... doar tipe bune si gays - concluzia serii. Magda dansa in continuare, eu si Daliana dormeam, Kretz facea pe rockerul (statea cu berea in mana, in picioare, absenta), Creierul... varia intre stare de somnolenta si cea de absenta.
Dupa ce se termina sesiunea de raggae muzic, combinata cu rap autohton, incepe cea de drum&bass. Iar eu dadeam din cap. Nu ma puteam abtine. Si nu-mi convenea. Asa ca am propus plecarea, si-asa era 5jumate.
In jur de 6 am iesit si noi la suprafata. Era lumina. Ne era somn, ne dureau picioarele, ne era sete, foame, de toate! Ne zicem paaa, fetele se duc intr-o directie, eu si Kretz in alta.
Mergem pe jos cateva statii, sa respiram fresh air. Luam o punga de pufuleti la 100 de grame si incepem sa filozofam aiurea, ca de dimineata. Constatam cu stupoare ca autobuzul era full. Mai full ca in timpul zilei. Si era, totusi, 6 dimineata, intr-o zi de sambata. La coborare, alta surpriza: o mare de oameni gata sa urce in autobuz imediat ce coboram noi. Nici la ciocolata gratis nu vazusem atatia. Era inca sambata dimineata! Don't these people ever sleep? :))
Acasa... alta chestie. Toata familia era treaza. Jeez. After a quick coffee, scriu repede articolul, trimit mail Creierului si incep sa editez din poze. Dar somnul isi spune cuvantul. Iar post-ul asta a fost inceput la 1jumate...acum e 3 fara ceva. Wow, busy night...

Later edit: vai, cum am putut uita asa ceva :)) Datorita Kretzului mi-am adus aminte de emisiunea interesanta de pe ProCinema care era difuzata in Revenge pe durata sederii noastre acolo - cum se face un pictorial Playboy. Explicit. Intresant, nu? :))